Nu-s

Nu e soare. Ar trebui sa fiu în elementul meu. E vineri, ar trebui sa fiu fericit. Vine weekendul, ar trebui să fiu cel puţin vesel. Am multe motive pentru care aş putea fi fericit, dar nu sunt.

Nu sunt pentru că e vineri, iar ultima ora a fost chimia. Profesoara pare să fi avut o dorinţă arzătoare de extemporal, deci aşa a şi făcut. Acum, o să iau o notă mică, dar nu asta mă doare. Nu o să ajungă direct, aşa cum e ea, în catalog. Mai tare m-a deranjat gestul, care a stricat ziua puţin mai tare. Dar poate profesoara are probleme. Poate nu toate sunt la locul lor pentru ea, poate a găsit să se descarce pe clasa noastră, chiar în ultima oră, când eram cam singurii care au mai rămas prin liceu. Nu am fost aşa nervos, vremea de afară, viscolul, are să o pedepsească poate.

A fost o zi aiurea în general. Vremea rea îmi place, dar să o privesc de undeva de la adăpost. De asta îmi place, ma face sa mă simt sigur, în siguranţă şi în linişte, privind afară pe geam cum ninge, cum viscoleşte şi cum singurul zgomot este şuierătura vântului. Dar am avut de venit pe întuneric şi viscol la şcoală. Şi ştiu, mă plâng, un gest infantil, pentru ca nu sunt singurul care vine aşa.. Şi totuşi o fac.

Acum, cu chimia asta.. Mă deranjează o legătură între două elemente. Unul dintre ele este vital vieţii, m-am ataşat de el foarte tare, ca oricine şi totul era ok. Dar ce de-al doilea este nociv.. şi mă deranjează, însă împreună formează o legătură solidă, o legătură frumoasă. Eu sunt un al treilea element..

Fericirea. Nu cred în faptul că cineva te poate face fericit instantaneu. Cel puţin nu pe mine. Pot să spun că prefer să fiu trist, e mult mai uşor. Când sunt trist ţin în mine o motivare şi o energie extraordinară. Urăsc momentele când cineva te pune să îi promiţi că o să fii vesel, sau că o să-ti treacă. Mai degrabă prefer să nu-mi treacă. Îmi trece abia atunci când irosesc aceea energie, când o canalizez spre ceva. Nu aş fi scris aici fără energia asta.

Urmează încă un weekend pierdut.. M-am împiedicat de nişte lucruri la matematică ce trebuiesc clarificate, am de pregatit nişte esee la română şi multe altele..

*Chestia cu chimia a fost o interpretare a uneia dintre problemele marelui test.

Nu-s

4 gânduri despre &8222;Nu-s&8221;

  1. anonim zice:

    Tristetea e rana sufletului…pacat ca esti orb si inconstient de faptul ca multi tin la tine…iar tu ii tratezi cu indiferenta si raceala…ii indepartezi…la un moment dat nu o sa ma ai pe cine indeparta…

    1. arockisaki zice:

      Dar oare nu cumva acesta este principiul vietii? Avand in vedere ca oamenii vin si pleaca din viata noastra, si noi oricum vom suferi din cauza plecarii lor, faptul de a fi trist/suferind in permanenta si tratand oamenii cu indiferenta nu prezinta niciun motiv din cauza caruia cineva sa aiba de pierdut. Si daca un asa-zis „prieten” intr-adevar tine la acest „cineva”, il va accepta asa cum e, il va intelege, ii va fi alaturi si nu-i va cere sa se schimbe.

Lasă un comentariu